Mulți oameni afirmă că Biblia și știința sunt opuse, că credința în Biblie împiedică progresele în cea din urmă sau chiar că o regresează. Această afirmație nu are nici o bază în istoria științei. Fondatorii și persoanele cheie în multe domenii diferite ale științei erau creștini credincioși Bibliei. Astfel de exemple, printre altele, sunt Michael Faraday (Electromagnetică), Joseph Lister (Antiseptică), Louis Pasteur (Bacteriologie), Johann Kepler (Astronomie), James C. Maxwell (Electrodinamică), Matthew Maury (Oceanografie) și Robert Boyle (Chimie).1 Numărul mare de creștini credincioși Bibliei în așa de multe domenii științifice ridică întrebarea cu privire la ceea ce motivează descoperirea științifică. Un cercetător biochimist creștin la pensie mi-a mărturisit odată „Ce pot să-mi doresc mai mult decât să am un loc de muncă în care să ajung să cunosc, să admir, și să înțeleg mai mult creația lui Dumnezeu?” Dorința de a-L cunoaște pe Dumnezeu prin creația Sa a fost motivația multora dintre acești oameni de știință în întreprinderea cercetării.

Acest lucru este demonstrat de versetul înscris pe laboratoarele Cavendish din Cambridge la instigarea lui J. C. Maxwell:

„Mari sunt lucrările Domnului, cercetate de toți cei ce le iubesc!” Psalmi 111:2

Timp de secole, oamenii de știință credincioși Bibliei au făcut exact acest lucru, și căutând să înțeleagă lumea pe care Dumnezeu a făcut-o, au permis salturi uriașe în cunoștințele noastre despre științele naturii. În același mod azi, a fi un om de știință credincios Bibliei este cel mai îndepărtat lucru de un paradox. Aș mai spune că, motivație dată de Biblie pentru cercetare este motivația cea mai sigură și mai bună pentru cercetare.

1https://www.icr.org/article/bible-believing-scientists-past